0+

Azi mi-am demonstrat ca sunt buna si pentru altceva, nu doar pentru socializare. Mi-am dat seama ca sangele meu conteaza si m-am hotarat sa fac ceva pentru asta! M-am trezit de dimineata, mi-am trezit si colega de camera si ne-am imbarcat in tramvai, s-ajungem la clinica. Fiind, ma rog, virgine in ale donatului, nu prea am stiut cum sta treaba, dar ne-am prins repede, asa ca am trecut la actiune.

Dupa ce ne-am luat numerele de ordine si am asteptat cumintele la coada, am intrat intr-o sala micuta, dar plina de oameni, sa completam un chestionar simplu, cu intrebari, bine-nteles, legate de sanatate, boli cronice si alte alea. Am iesit, doar pentru a intra intr-o alta camera, unde ne astepta voioasa si fericita doamna doctor, care ne-a luat tensiunea si ne-a mai intrebat cate ceva, sa vada daca suntem intr-adevar apte pentru a dona. A venit apoi momentul in care treceam la donarea propriu-zisa. Pot sa spun, cu mana pe inima, ca a fost o prima experienta frumoasa. Nu mi-a fost rau, nu mi-a fost nimic. M-am simtit bine, ca apoi sa ma simt si mai bine.

Ma bucur ca am reusit, poate, sa salvez o viata. Sunt mandra de mine.

Ma duc iar, peste 3 luni.