joi

dumnezeu...

vorbim despre spiritualitate, despre credinta.. despre dumnezeu.. dar stim totusi daca exista ceva sau nu? nu ne indoim niciodata, acceptam totul ca pe o axioma? dumnezeu nu e o axioma. nici credinta nu e. totusi, ne batem cu pumnul in piept ca suntem credinciosi, ca mergem la biserica. de parca mersul la biserica ar fi o activitate extrascolara, de parca nu ai putea fi credincios si fara sa frecventezi 'lacasurile de cult'.
nu stiu cand am realizat ca de fapt, credinta pe care ne-au insuflat-o ai nostri
mie si fratelui meu cand eram mici, nu mai face parte din viata mea. sau poate face, dar nu in forma in care este perceputa. e drept ca niciodata n-am crezut ca daca merg la biserica, voi ajunge in vreo forma de rai sau ca daca nu merg, ajung in iad. conceptele astea ma depasesc. citindu-l pe dante, am ajuns la concluzia ca de fapt, totul exista in noi. credinta nu e colectiva, asa cum ni se spune la scoala. de-a lugul anilor am tot fost intrebati daca mergem saptamanal la biserica, daca ne spovedim si daca facem rugaciuni dimineata, la pranz si seara. ipocrizia cu care ne sunt predate lucruri referitoare la religie, nu ma mai mira, pentru ca am ajuns la concluzia ca preotii nu sunt deloc cum ar trebui sa fie. in plus, de ce ar trebui sa cred si sa venerez ceva ce a fost inventat de om? nu ca mi s-ar parea plauzibila varianta cu maimutele, dar nici nu cred ca dumnezeul ala de care tot vorbim, se plictisea intr-o zi si-a zis 'eh, hai sa fac un om...' bullshit!
d
aca ar fi sa imi valorific credinta, probabil as planta un copac. prefer sa cred intr-un copac, intr-un lucru pe care sa-l pot vedea, simti, auzi... decat sa ma prefac ca sunt de acord cu toate aberatiile despre dumnezeu. nu spun ca nu ar exista ceva, vreo forta creatoare sau ceva, dar nu cred ca are forma pe care religia incearca sa i-o atribuie. poate ca suna fals, dar chiar nu cred ca cineva s-ar fi sacrificat pentru omenire. sunt de acord, insa, cu existenta lui superman. e fictiune, relgia e doar fictiune.. scrisa prost, fara gust si fara cap. avem un inceput, avem si-un sfarsit, asa zice biblia, nu? sigur.. apocalipsa..
daca totusi exista un dumnezeu, de ce se intampla atat de multe lucruri rele? din cauza liberului arbitru? avem libertate, dar suntem ingraditi. cum vine treaba asta? adica.. am voie sa omor pe cineva, dar nu as fi chiar.. 'la locul meu' daca as face-o. suntem amenintati ca ne pedepseste dumnezeu... sigur, o sa vina si-o sa-mi traga o mama de bataie, s-o tin minte toata viata. apropo de asta, am auzit o poveste in care unui copil i s-ar fi spus ca daca nu merge la biserica, o sa dea o masina peste el. un preot i-a spus. cat de tampit sa fii, totusi, sa-i spui unui copil asa ceva? mersul la biserica nu trebuie sa fie o obligatie, ci mai mult un simtamant... daca nu simti, te duci degeaba. in plus, la biserica se aduna babele sa vorbeasca despre ce ciorba au mai facut sau cat e kilu' de rosii.
totusi, daca dumnezeu e atat de bun si milos si iertator, de ce homosexualitatea nu este acceptata? e pacat sa fii homosexual... pasaje din biblie acuza si pedepsesc homosexualitate, de parca ar fi cine stie ce mare lucru. cred ca Sodoma a fost nimicita din cauza mandriei, a lipsei de ospitalitate si din cauza violului in grup, nu din cauza homosexualitatii. asa ca, sa ma scuteasca toti homofobii! spiritualitatea inseamna sa poti iubi, respecta si aprecia persoana de langa tine, daca nu esti in stare, degeaba mergi la biserica si te rogi s-ajugi in rai.


iubire, pace si respect !

4 comentarii:

2ndcoq spunea...

* asta cu dumnezeu care s-a sacrificat pentru noi mi se pare si mie ca scartaie...adica daca eu sunt suparat pe cineva ii trimit un lucru de pret ca sa mi-l strice si pentru asta il iert de tot? cam asa imi suna mie asta cu mantuirea noastra povestita de biblie...daca ii spune crestinism inseamna ca cei din religia asta duc un model de viata dupa cel al lui cristos si in asta ar consta si mantuirea noastra...nu cred ca e nevoie sa ne crucificam de paste, cum fac aia de prin papua noua guinee, ca sa aratam ca suntem crestini pentru ca pt mantuirea noastra iisus s-a luptat cu vechile gandiri, de asta a fost trimis pe pamant, ca sa ne arate ca nu sunt bune dogmele dupa care traiau oamenii si care erau aparate de toti prelatii, crucificarea fiind pretul platit de el pentru ca s-a luptat cu sistemul.
*eu unul nu ma consider crestin atat timp cat nu duc o viata ca aceea a lui cristos...il iau mai mult ca pe un model si nu stiu de ce se pun cruci pe toate mormintele cand mai niciunul nu a murit luptand pentru asta...cred ca religia coplesitor dominanta in lume se numeste capitalism iar pe placile funerare ar fi mai potrivite niste bancnote ceva
*poate sunt homofob dar cred ca o sa se ajunga ca si oamenii "normali" sa fie discriminati la cate drepturi se ofera minoritatilor sexuale, nu zic ca sa n-aiba voie sa mearga unde vor cum vor si restul dar sa ii casatoresti si sa poate infia copii mi se pare o crima...cum ar fi sa am doi parinti de acelasi sex?...infiorator!

love, peace and fuck the police!

Luci spunea...

pfff!! that's deep... nu stiu de unde sa incep. am abosolvit facultatea de istorie, dar nu conteaza, unde vreau sa ajung e ca am avut acces la niste carti care nu pot fi gasite prea usor, despre trecut. intotdeauna l-am cautat pe Dumnezeu si niciodata nu l-am gasit si ma indepartez din ce in ce mai mult de El. acum pictez biserici, chiar daca putina lume stie ca sunt ateu. eu nu cred in Dumnezeu pentru ca mi se pare cea mai mare conspiratie si spalare de creiere in masa din istorie. intradevar in vremurile de la inceput a prins bine aceasta conspiratie, a disparut tirania, barbarii si au devenit oamenii mai buni si mai civilizati. dar in ziua de astazi cred ca toata lumea imi pierde credinta pentru ca pot gandi pentru ei si cunosc diferenta dintre bine si rau. as putea abera si aduce foarte multe dovezi ca nu exista Dumnezeu, dar poate cineva care va citi aici si-ar pierde credinta odata ce va citi si nu vreau sa fiu cel care striveste credinte si sperante! fiecare crede in ce vrea, caci fiecare are demonul lui in viata, conceptii, iar foarte multi oameni simt nevoia sa stie ca e cineva peste tot, care sa ii salveze sau sa ii protejeze. oamenii slabi sau fara acces la informatii sunt cei care cred cel mai mult in tipul de sus! la urma urmei e decizia fiecaruia sa creada in ce vrea...

rox spunea...

perfect de acord, Luci. oamenii cred in dumnezeu pentru ca nu au incredere-n ei insisi, nu cred ca se pot salva singuri. asa-i omu', slab si prost. bine, ca exista si exceptii care sa confirme regula, e clar. uite, saptamana trecuta taica-miu si frate-miu au avut amandoi accident de masina.. si acuma s-au pus pe postit "nu cumva sa-i bata dumnezeu pentru ceva" :)) macar daca tot crezi in dumnezeu, crede ca vrei, nu ca trebuie.
eu mi-am tras copac si cred in el, o sa ma ajute sa iau bacu' :))

LittleMissHappy spunea...

sunt perfect de acord cu tot ce ai scris. asta incerc sa le explic si eu anumitor oameni. cand vad "asa-zisa" credinta la una din bunicile mele, dar ea de fapt...e rautacioasa tot timpul, imi sta pe limba sa ii spun cam ce gandesc eu despre ea.dar nu are rost....
revenind la credinta. ideea e sa credem in ceva. de preferat ar fi bine sa incepem cu credinta in noi insine si apoi in alte lucruri. de ce sa zicem vreau sa fac fapte bune si alte chestii de genu', pentru ca vreau sa ajung in Rai? de ce sa nu facem toate astea pentru o viata linistita-asta de acum...
as mai avea multe de zis. dar curatenia de Paste nu ma lasa momentan ;)